Nu as da...

[Razvee]

S-a discutat pe forum de nenumarate ori despre preturi mari sau acceptabile, oferte bune sau mai putin bune, ceasuri pe care ati fi dispusi sa dati o anumita suma de bani. Pana la urma cred ca totul tine de alegerea fiecaruia si de reglajul pietei. Eu unul am anumite „marje” personale dupa care judec daca un ceas este sau nu scump pentru ce ofera si ce mecanism are.

Va propun deci sa vorbim aici despre marjele personale ale fiecaruia, despre sumele pe care am fi dispusi sa le cheltuim pentru un ceas dintr-o anumita categorie.

Dau tonul cu cateva afirmatii:
Nu as da pe niciun ceas quartz mai mult de 1000 de lei.
Nu as da pe niciun ceas cu ETA 2824-2 mai mult de 2000 de lei.
Nu as da pe niciun ceas cu ETA 2892-A2 mai mult de 3000 de lei.
Nu as da pe niciun cronograf Valjoux 7750 mai mult de 1000 de euro.
Nu as da pe niciun ceas in general mai mult de 5000 de euro. (Desi poate ca pentru un Lange as fi in stare sa dublez plafonul!)

Voi cum va stabiliti limitele, care sunt plafoanele dincolo de care nu ati fi dispusi sa cheltuiti pe un ceas echipat cu un anumit mecanism?

[mnm]

" Nu as da pe un ceas mai mult de 500 euros"... l-am citat pe un coleg / prieten de liceu care in prezent locuieste la Geneva.
Cel mai mult... am dat 217 euros pe un automatic nou... de cand sunt membru al acestui forum....
Am dat pe un Quartz Swiss Made (Nou luat tot la Geneva) si 50 de euro... dar imi placea briceagul Wenger cu care era livrat (nu eram membru al acestui forum).

[zaytsuca]

Eu nu as da niciodata bani pe un ceas stiind ca nu pot sa il vand repede cu cel putin aceeasi suma:) Culmea e ca pana acum mi-a mers.

[Zar]

Personal nu am un plafon fix pt. ceasurile care ma intereseaza. Eventual revin cu cateva exemple concrete. La mine depinde foarte mult de moment si evident de capital care difera aproape zilnic. Spre ex. daca azi sunt dispus sa platesc pe un anumit ceas o suma (sa zicem mare), maine e posibil sa nu mai ofer nici macar 1 leu. Motivele pot fi multiple, de la faptul ca am gasit altul mai tentant pana la alte prioritati/urgente - care nu tin de ceasuri.

[Horia T]

Totul depinde starea financiara a fiecaruia si de obligatiile familiale. Intr-un fel gandeste romanul mediu cu mai multe guri de hranit acasa si altfel judeca individul cu venituri mari. Exista romani care castiga foarte bine si isi permit ceasuri de zeci de mii si chiar sute de mii de euro. Multe sunt cumparate din tara, de la distribuitorii oficiali.

Cert este ca nu am auzit de persoane care sa contracteze credite special pentru a cumpara un ceas (sau mai multe). Nu spun ca nu exista, dar nu am auzit de astfel de cazuri.

La fel de sigur este ca foarte rar pasionatii autentici ajung sa aiba colectii scumpe sau foarte scumpe. Asta e valabil peste tot in lume, nu doar la noi.

[Clipper]

Propunerea are vicii din capul locului ca sa zic asa, pe langa ce a fost scris deja, as mai adauga ca un ceas face mai mult decat suma partilor sale componente, asa ca stabilirea de limite pentru cat sa dai pentru un ceas cu nu stiu ce mecanism mi se pare inutila.

[Razvee]

Din capul locului am spus ca acest topic se refera la preturile pe care ar fi dispus fiecare dintre noi sa le plateasca. Pentru un ceas anume, pentru un ceas cu un anumit mecanism, pentru un ceas de o anumita factura. Nu am dorit sub nicio forma sa facem generalizari de genul cat “ar merita sa coste” un ceas. Am vorbit de optiunea personala a fiecaruia, atat. S-a spus de multe ori o vorba care este adevarata - ceasul face atat cat este dispus sa dea pe el cumparatorul. Intrebarea este cat sunteti dispusi sa dati pe un anume gen de ceasuri?

De aceea:
@ Horia T – nu m-am referit nici la romanul mediu, nici la romanul milionar, ci chiar la dvs sau la ati colegi.
@ Clipper – sigur ca un ceas face mai mult decat suma componentelor. Exista materiale speciale, exista editii limitate, exista branduri… Etc. Dar cat de des nu am auzit de la diversi colegi expresii de genul „Nu as lua in veci Breitlingul ala, in fond tot un 2824-2 este. Sau nu as da pe Ulysse Nardin 5000 de euro stiind ca la origine este un 2892-A2“. Multi gandesc asa. Ar fi o ipocrizie sa nu recunoastem din capul locului ca nu am cheltui mai mult de suma de bani x pe un ceas de o anumita factura. Nu vad deci unde e viciul. Daca intrebarea formulata de mine ar fi “viciata” – inseamna ca niciunul dintre noi nu am avea nicio limitare si am fi dispusi sa cheltuim oricat pe orice ceas.
@ Zar – inteleg foarte bine situatia pe care o descrii deoarece fiecare dintre noi are fluctuatii financiare si mai ales prioritati. Dar totusi, si daca ai avea banii necesari si n-ai avea nicio alta urgenta, nu cred ca ai fi dispus sa cheltuiesti mai mult de o anumita suma pe un GS la 36000bph de exemplu. Care-ar fi suma cu pricina, tu stii mai bine.

Eu am dat cateva exemple care mi-au venit pe loc in minte si intamplarea face ca toate au avut de-a face cu mecanismele. Dar putem pleca de aici si discuta si despre materiale (cat as fi dispus sa platesc cel mai mult pentru un ceas de aur masiv sa zicem), despre ceasuri vintage cu defecte (nu as da mai mult de suma cutare… pe un Atlantic cu balansierul rupt) etc.

@ zaytsuca – foarte bine spus!

[Zar]

Limita la mine e data doar de capital. Nu consider ca la suma X este scump. Daca il vreau o dau si gata, oricum incerc inainte o negociere - daca permite. Am momente in care sunt dispus sa dau toti banii pe care ii am pe un anume ceas dar in ulltima vreme ma abtin sa cumpar ceasuri (mai ales scumpe) pt. ca ma plictsesc repede de ele - oricare ar fi ceasul, fara exceptie - si in scurt timp, cel mult 1 luna, il scot la vanzare iar in final il dau in mare pierdere. Un GS la 36.000 BPH costa apx. 6000 $. Daca incerc sa-l vand ulterior cat estimati ca pot sa iau pe el ? Eu nu cred ca obtin mai mult de 1000 $, nu este un ceas cu mare cautare la noi. Majoritatea prefera sa ia in acesti bani ceva elvetian sau german. Referitor la ceasuri din Au, depinde foarte mult de mecanism - pt. mine. Daca este unul comun si clar mai ieftin decat ''ambalajul'', in general nu dau mai mult de valoarea metalului. Nu acelasi lucru se poate spune despre un Lange unde garantat mecanismul este mult mai valoros decat metalul carcasei.

[Clipper]

@ Horia T – nu m-am referit nici la romanul mediu, nici la romanul milionar, ci chiar la dvs sau la ati colegi.
@ Clipper – sigur ca un ceas face mai mult decat suma componentelor. Exista materiale speciale, exista editii limitate, exista branduri… Etc. Dar cat de des nu am auzit de la diversi colegi expresii de genul „Nu as lua in veci Breitlingul ala, in fond tot un 2824-2 este. Sau nu as da pe Ulysse Nardin 5000 de euro stiind ca la origine este un 2892-A2“. Multi gandesc asa. Ar fi o ipocrizie sa nu recunoastem din capul locului ca nu am cheltui mai mult de suma de bani x pe un ceas de o anumita factura.

Chiar daca intrebarea e adresata membrilor tot e ceva subiectiv, ce tine de fiecare om si propriile seturi de date pe care judeca ce merita si ce nu merita. Cei care spun ca nu ar da nu stiu ce suma pe nu stiu ce ceas ori o fac din cauza ca strugurii sunt acri, ori din cauza faptului ca nu pot intelege sau sa aprecieze de ce un ceas are un anumit pret. Ca sa fie si mai complicata situatia, fara a sti pretul de cost pentru un ceas (cercetare, proiectare, executie, marketing) este greu de apreciat daca pretul cerut de producator e just sau nu.

Sunt cativa membri aici care se ghideaza dupa niste idei putine si fixe (fani Orient, Rolex etc) si care recomanda tot felul de solutii gen "ia un Orient ca-i mai ieftin si iti mai raman si bani de buzunar", nu cred ca trebuie incurajata aceasta conceptie cum ca ne trebuie un set de paliere de pret pe baza carora judecam daca ceva merita sau nu.

[ate14]

Clar cu totii avem limite, dar eu nu cred ca este corect sa judecam doar prin prisma mecanismului.
De exemplu eu as da pe un Stowa cu 2824 600-700 de euro, dar pe un Mido cu acelasi mecanism nu as da mai mult de 500.
Discutia cu 2892 e complicata! Acest mecanism e unul foarte bun, este extrem de apreciat, de aceea ajunge in ceasuri foarte scumpe. Pe mine m-a parasit fobia de ETA. La fel si mania in house! Oricum, in spatele acestui in house este extrem de mult marketing. Sa nu ma intelegeti gresit, apreciez foarte tare pe cei ce au in house, dar nici nu fug de 2892, care din propria experienta este un mecanism excelent, fiabil, frumos si extrem de constant si precis. In plus se preteaza excelent folosirii diverselor module si asa poti avea un ceas complicat si fiabil, la un pret decent.
Eu imi impun limita in functie de fiecare ceas, ca tot unitar, nu doar ca mecanism.
Razvee, imi dau seama ca si limita ta este dictata de ceas, ca intreg, dar cred ca e greu de stabilit un plafon atat de strict.

[Horia T]

E clar subiectiv. As plati circa 2.000 USD pt. acest ceas, desi sunt constient ca e doar un banal ETA 2824-2, iar materialele sunt clasice (otel, safir etc.). Dar designul si istoria modelului fac diferenta.

[chintix]

Simplu. Dau cat imi permit. Probabil de-aia nu am ceasuri (nici bune, nici multe). Am spus-o si cu alte ocazii (pot confirma unii colegi, daca isi aduc aminte), ca incerc sa mentin un echilibru intre placeri si obligatii, in functie de cati bani imi intra in cont. E loc si de cate un cesulet!

[Zar]

@Zar...nu cred ca ai fi dispus sa cheltuiesti mai mult de o anumita suma pe un GS la 36000bph de exemplu. Care-ar fi suma cu pricina, tu stii mai bine.

Sunt dispus sa dau atat cat se cere pe el (asta in caz ca nu se poate negocia) oricum mai mult de 7000 $ nu e cazul pt. ca asta e suma maxima la care se gaseste nou - daca as avea garantie ca il pastrez definitiv.



[SBGH001]

[iosiP]

Eu mi-am cumparat intotdeauna ceasurile pentru ceea ce aveau "special": mecanism, mod de afisare (mai ales), editii limitate, confort in utilizare si, desigur, aspect.

Nu-mi impun limite in functie de mecanism, de materialul carcasei sau alte criterii strict obiective. Mai mult, consider ca in "pretzaluirea" unui ceas ar trebui sa intre si evolutia/repozitionarea marcii din momentul achizitiei si pana in clipa unei (eventuale) revanzari... cine a comparat preturile ceasurilor Sinn sau - si mai evident - ale celor Zenith de acum 10 ani cu cele de astazi va intelege despre ce vorbesc.

[razvyy]

" Nu as da pe un ceas mai mult de 500 euros"

Eu nu as da niciodata bani pe un ceas stiind ca nu pot sa il vand repede cu cel putin aceeasi suma

Cam aceste principii ma calauzesc si pe mine. Totusi:
- pt un ceas quartz - maxim 450 lei;
- 200 lei pentru un ceas vintage swiss cu armare manuala, in conditie f. buna (fara ceasuri militare, raritati, etc;
- 120-160 lei pentru un ceas sovietic al anilor 40-50, conditie de exceptie;
- 300 lei pt un ceas de buzunar Longines, Omega, etc in conditie buna;
- 300 euro pentru un ceas swiss made in aur 18k, automatic si conditie excelenta (in trecutul apropiat am cumparat un Zodiac automatic 18k cu 280 euro);
- 2824-2... maxim 600 lei, desi ma chinui sa le vand pe unele la 500 lei;

Doua amendamente:
1. As rascumpara muuulte dein ceasurile vandute, chiar cu 15-20 % in plus. Impulsionat de alte achizitii am vandut o gasca intreaga de automatice rusesti NOS la 140 lei, Rodina la 80 lei in conditie f. buna, mai multe ceasuri cu Vimpel, etc.
2. Nu cumpar ceasuri noi si nici ceasuri fabricate in ultimii 20 ani. Doar ceasuri vintage. Au ceva deosebit, aspect si pret pe masura. La 2000 lei gasesti ceasuri ce rivalizeaza cu ceasurile noi din gama 2000-3000 euro. La 2000 euro gasesti ceasuri in conditii de invidiat, cu design/mecanism/eleganta/prestanta ce depasesc ceasuri de 8-10.000 euro din punctul meu de vedere.